Caracterizarea plantelor

Lavanda spontană sau Lavandula officinalis (sinonim: Lavandula angustifolia) crește până la 1 m înălțime și prezintă flori albastre cu tentă violet. În țări precum Franța și Italia, lavanda este considerată una dintre cele mai prețioase plante fiind utilizată în parfumerie dar și ca plantă decorativă. În decursul istoriei, lavanda spontană era denumită de greci herba nardus sau nard, denumire dobândită de la orașul Naard. De asemenea, această plantă mai este menționată și în cântarea regelui Solomon ca una dintre ierburile sfinte folosite în Templul Biblic pentru tămăduirea corpului și pentru a pregăti esența sfântă. Miracolul acestei plante se regăsește nu numai în vibrația sa divină dar și în compoziția biochimică a structurii sale. Lavanda spontană se regăsește în flora României din abundență în zonele subcarpatice, prin grădini și la marginea pădurilor. Din observațiile mele, planta în sine nu este pretențioasă dar deține o compoziție biochimică sensibilă. Florile răspândesc un parfum fresh, ușor mentolat și camforat, diferit de cel al lavandei de cultură. Înflorește de prin luna Iunie și este surprinzător de înaltă.

Lavanda de cultură sau Lavandula officinalis (sinonim: Lavandula angustifolia) este un subarbust târâtor care face parte din familia Lamiaceae și care adoră temperaturile moderate. Este o specie mediteraneană originară din India și Europa sudică, o plantă aromatică și medicinală, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm, frunze mici, înguste și flori parfumate de un albastru-violaceu. În România crește cultivată și înflorește toată vara. Partea aeriană care conține cel mai mare bagaj de compuși biologic activi o reprezintă florile detașate de pe axul inflorescenței, sau toată inflorescența, când corola nu este complet deschisă.

Recoltarea

Am recoltat lavanda spontană în ultima săptămână a lunii Iunie, din zona subcarpatică a județului Buzău, de pe terenurile proprii. Am fost surprinsă să observ că, în ciuda secetei din acest an, această specie și-a făcut apariția dar pe zone mai restrânse. Am așteptat-o și am căutat-o destul de mult până am reușit să strâng acest braț glorios redat în fotografie. În ceea ce privește lavanda de cultură, pe aceasta am recoltat-o la la începutul lunii Iunie, în primele 2 săptămâni, din culturile proprii situate în satul Topraisar, județul Constanța. La fel ca în cazul lavandei spontane, se resimte seceta lui 2020. Recolta nu s-a dezvoltat la capacitate maximă însă am învățat să apreciez fiecare tulpină dezvoltată din pământ românesc.

Compoziția chimică

Compușii principali din aceste plante sunt: triciclen, linalol, borneol, camfor, camfen, eucaliptol, a-pinen, b-pinen, a-tujen, b-felandren, mircen, sabinen, limonen, lavendulol, terpineol, a-bisabolol și b-cariofilen.

Efectele farmacologice

Ambele plante dețin efect antiseptic la nivel pulmonar și sunt incluse în formulări farmaceutice pentru tratarea tusei convulsive. Mai prezintă efect diuretic, sudorific, tonic cardiac, vermifug și hipotensiv. Sunt incluse si în tratamentele pentru migrenă, melancolie, neuroastenie, isterie, astm, sechele de paralizie și cistite. La nivel extern (topic), extractele de lavandă se folosesc asupra plăgilor de orice fel, în cangrene, înțepături de insecte și reprezintă un tratament adjuvant în cazul mușcăturii de viperă (se masează locul mușcăturii pentru a neutraliza veninul). În anumite doze, uleiul esențial inhibă bacilul buberculozei, distruge stafilococul hemolitic (care cauzează faringita streptococică) și pneumococul (germene care face parte din flora normală a căilor respiratorii superioare) în 24 de ore sau chiar mai rapid.

Lavanda spontană și de cultură în industria frumuseții

Ambele plante sunt terapeutice și le folosim în cadrul laboratorului nostru în diverse formule cosmetice dedicate tenurilor uscate, sensibile sau mixte. Sunt o comoară pentru hidratarea, revigorarea, regenerarea țesutului epidermic și detensionarea fibrelor de colagen. În același timp, extractele de lavandă au proprietate cicatrizantă, antimicrobiană și anti-inflamatorie. Pe https://www.carelessbeauty.ro/ puteți citi despre formulele dermato-cosmetice Careless Beauty care conțin aceste plante dacă apăsați pe butonul căutare (simbol lupă) și indroduceți denumirea ”lavandula officinalis”.

Alte studii din literatura de specialitate

Alți cercetători confirmă faptul că Lavandula angustifolia, cunoscută popular sub numele de lavandă, este o plantă aromatică și medicinală larg distribuită în întreaga lume [Hajhashemi și colab., 2003; Cavanagh și Wilkinson, 2002]. Acești oameni de știință au studiat uleiul esențial și i-au confirmat proprietățile terapeutice: efect carminativ, antiflatulență și de eliminare a simptomelor colicilor.

În aromoterapie, uleiul este folosit pentru efectele relaxante, iar în cercetări aprofundate, a fost descoperit că uleiul de lavandă acționează ca deprimant al sistemului nervos central (SNC), anticonvulsivant, sedativ, agent spasmolitic, anestezic local, antioxidant, antibacterian și inhibitor de degranulare a celulelor mastocite [Cavanagh și Wilkinson, 2002; Kim și Lee, 2002; Lis-Balchin și Hart, 1999; Ghelardini și colab., 1999; Hohmann și colab., 1999; Tisserand, 1985].

Activitatea antiparazitară din uleiul esențial din frunzele lui Lavandula angustifolia împotriva Giardiei duodenalis, Trichomonas vaginalis și Hexamita inflata a fost și ea studiată (Moon și colab., 2006) precum și activitatea antischistosomală (acțiune împotriva infecțiilor cu anumiți paraziți), detaliată într-un studiu publicat în Brazilian Journal of Pharmacognosy 23(2013), paginile 877-884, de către un grup de cercetători condus de André L.L. Mantovani.