Apelăm la natură pentru un strop de relaxare și, în ultima perioadă, cu toții am simțit pe pielea noastră ce înseamnă să fim privați de natură. De plimbările în aer liber, de mersul la munte sau la mare. De toate acele momente în care ne-am pus în mijlocul naturii și ne-am simțit, într-o oarecare măsură, regenerați, atât fizic cât și psihic.

Ce-ar fi să apelăm la natură pentru a ne îngriji și pentru a ne pregăti pielea pentru vară?! Afișarea la soare trebuie să se desfășoare cu responsabilitate față de propriul corp. De ce? Pielea are nevoie de vitaminizare suplimentară pentru a evita apariția petelor pigmentare, a deshidratării și a îmbătrânirii premature. Expunerea iresponsabilă atrage consecințe neplăcute, cum ar fi: arsuri solare, iritații ale pielii, roșeață și descuamare, accentuarea dermatitelor (dacă deja există pe piele), pigmentări și/sau hiperpigmentări ale feței, gâtului, decolteului și la nivelul mâinilor/palmelor. 

Putem să avem grijă ca pielea noastră să nu sufere de nici unul dintre aceste aspecte fără a apela, excesiv, la creme cu factor de protecție (SPF) de sinteză. Multe dintre aceste creme sunt invazive și conțin tot felul de oxizi care greu se mai elimină din corp. Informarea corectă poate face o diferență majoră. Știm că suntem obișnuiți să aplicăm o cremă cu SPF 30/50 dimineața sau când se ajunge pe plajă și, ulterior, așteptarea noastră este ca totul să fie bine, iar pielea să nu aibă de suferit, să nu apară nici o pată. Însă lucrurile nu stau așa și, ulterior, ne întrebăm oare de ce tenul s-a pătat sau pielea s-a descuamat teribil. Dăm vina pe soare și nu ne asumăm grija față de propriul corp.

Există și soluții naturale pentru o protecție solară corectă și benefică, pentru hrănirea abundentă a pielii și pentru întârzirea îmbătrânirii premature în urma afișării la soare. Condiția este ca, această categorie de produse dermato-cosmetice cu conținut 100% vegetal, să fie aplicată mult mai des, chiar din oră în oră. De ce? Gradul de absorbție este mult mai mare sub acțiunea razelor solare. Există anumite specii de plante care, prin compoziția lor bioactivă și prin sinergia elementelor bio-chimice, asigura protecția solară. Tot ceea ce trebuie să facem este să acordăm atenție și importanță acestei laturi: lumea vegetală în îngrijirea pielii și a corpului.

Iată ce plante ne ajută pielea pe timpul verii și de ce!

Fructele de cătină conțin vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F și microelemente precum fosfor (P), potasiu (K), magneziu (Mg), calciu (Ca), fier (Fe) și sodiu (Na). Cătina este bogată și în beta-caroten dar și pectine, zaharuri, aminoacizi esențiali și acizi grasi esențiali. Flavonoidele din catină (în principal din pulpa fructului și din frunze) și uleiul (în special din semințe dar și în partea cărnoasă a fructului) sunt extrase pentru uz medicinal. Astfel, de exemplu, un produs pe bază de flavonoide conține 80% flavonoide, 20% uleiuri reziduale, vitamina C și alte componente. Uneori, extractul flavonoid este combinat cu un extract uleios. În fracția uleioasă, acizii grași nesaturați prezintă un mare interes. Resturile de fruct (care include și membrane externe – cojile) sunt bogate în carotenoide colorate și vitamina E. Semințele prezintă cel mai înalt nivel de aicizi grași nesaturați și steroli. Are cel mai mare conținut de vitamina E și β-caroten față de alte uleiuri. Uleiul de cătină, administrat intern, poate ajuta la scaderea nivelului de colesterol, în ulcerul gastric, în afecţiuni circulatorii şi hepatice. La nivel extern poate fi utilizat in dermatoze, psoriazis, regenerarea cicatricilor în urma acneei și protejarea pielii împotriva radiaților UV pe tot parcursul  expunerii la soare. Mai multe despre cătină și protecția solară, tot pe blogul nostru, aici.

Produse dermato-cosmetice Careless Beauty 100% naturale, pe bază de cătină: Crema cu efect regenerator, Extractul uleios cu fructe de cătină, Apa din fructe de cătină

Lavanda de cultură (Lavandula officinalis) și lavanda spontană (Lavandula angustifolia) conform denumirii populare, reprezintă specii de plante din genul Lavandula, familia Lamiaceae. Este o plantă aromatică și medicinală și care crește în tufe înalte de 30–50 cm. Are frunze mici, înguste și flori parfumate de culoare albastru-violaceu. Este o plantă aromatică și medicinală răspândită pe tot Pământul. În medicina alternativă, uleiul esențial este recunoscut pentru proprietățile carminative, antiflatulență și anticolice. De asemenea, uleiul acționează ca antidepresiv asupra sistemului nervos central (SNC), are efect anticonvulsiv, sedativ, anestezic local, antioxidant, antibacterian și inhibitor al degranulării celulelor mastocite și are rol de agent spasmolitic. Unii cercetători și-au pus problema investigării activității antiparazitare a uleiului esențial împotriva Giardia duodenalis, Trichomonas vaginalis și Hexamita inflata. La nivelul pielii, datorită compoziție biologic activă, uleiul de lavandă și hidrolatul (apa florală) de  lavandă calmează iritațiile pielii, elimină senzația de mâncărime, calmează pielea arsă de soare și înlătură descuamările țesutului epidermic. Extractul de lavandă oferă pielii finețe și, de asemenea, contribuie în menținerea unui pH optim al pielii (4,5-5). Există o diferență în ceea ce privește compoziția bio-activă și efectele farmacologice a acestor două specii de lavandă și poți citi mai multe despre asta, tot pe blogul nostru, aici.

Produse dermato-cosmetice Careless Beauty 100% naturale, pe bază de lavandă de cultură și lavandă spontană: Apa din flori de lavandă, Fondul de ten cu efect regenerator (bază pentru machiaj), Loțiunea pentru ten uscat, sensibil, cuperoză, iritații și alergii; Masca pentru ten uscat, senibil, Magia pentru trup.

Roinița (Melissa officinalis) aparține familiei Lamiaceae și este foarte răspândită în Europa de sud-est precum și în Asia sau Brazilia. Roinița se întâlnește spontan pe teritoriul României și doar pe arii restrânse în sud-vestul țării, pe lângă păduri și poieni. Îndată ce planta s-a stabilizat este greu de eradicat. Este cunoscută si sub denumirea de ”lemon balm” datorită mirosului plăcut de lămâiță și este des utilizată în parfumerie sau pentru aromă în bucătăria tradițională. Totuși, aceasta este recunoscută și pentru efectele terapeutice. Roinița are o compoziție chimică foarte complexă care prezintă vaste proprietăți farmacologice. Uleiul de roiniță este recunoscut pentru acțiunea spasmolitică, antimicrobiană, antitumorală și antioxidantă.

Extractul de roiniță este utilizat și pentru vindecarea rănilor datorită proprietăților cicatrizante, cât și în tratarea diskineziilor biliare. În industria cosmetică aceasta este benefică pentru tenurile sensibile, predispuse la iritații și/sau alergii, în cazul dermatitelor atopice, pentru tenurile afectate de pete dobândite în urma nașterii sau în urma anumitor tratamente alopate, cu pete solare, ulcerații sau eczeme. Mai multe despre proprietățile roiniței, aici.

Produse dermato-cosmetice Careless Beauty 100% naturale, pe bază de roiniță: Masca pentru pete și pistrui, Loțiunea pentru pete și pistrui, Gomajul pentru ten uscat, mixt, pete.

 

Bibliografie

(1) I.A. Oancea, J. K. F. van Staden, E. Oancea, E.-M. Ungureanu, Physical-chemical and microbiological analysis of original plant-source extracts used in cosmetics, U.P.B. Sci. Bull., Series B, Vol. 81, Iss. 3, 2019

(2) G. Stanciu, S. Lupșor, A. Popescu, I.A. Oancea, HPLC-DAD Characterization and carotenoid content of sea buckthorn juice, 17th International Multidisciplinary Scientific Geoconference & Expo (SGEM), Albena, Bulgaria, 28 – 6th July, 2017, Poster Presentation

(3) G. Stanciu, I.A. Oancea, E. Chirilă, Evaluation of antioxidant capacity for some wild plant extracts used in cosmetics, Revue Roumaine de Chimie, 2017, 62 (6-7), 553-558

(4) G. Stanciu, I.A. Oancea, E. Chirilă, Analytical characterisation of original emulsion for cosmetic use, International Conference Chimia 2016 “New Trends In Applied Chemistry”, Univ. Ovidius Constanţa, 26 – 28th May, 2016, Poster Presentation

(5) A. Arceusz, M. Wesolowski, Journal of Pharmaceutical and Biomedical Analysis, 2013,

83, pp. 215 – 220

(6) J.F. Martucci et. al., Industrial Crops and Products, 2015, 71, pp. 205 – 213